Te iubesc....

"Te iubesc!".Sunt doua cuvinte atat de simple, dar totusi atat atat de grele. Nu credeam ca o sa mai spun asta o lunga perioada de timp. Totusi ai aparut tu. Ma sperie cat de bine ma cunosti. Ma sperie ca poti sa iti dai seama doar din tonul vocii mele daca sunt trista, suparata, vesela, etc. Ma sperie ca tu vezi cum sunt si totusi ma accepti asa. Stiu ca am foarte multe defecte. Stiu ca sunt complicata. Iti sunt foarte recunoscatoare ca ma intelegi. Ma enerveaza ca sunt asa. Ma enerveaza ca nu pot sa am incredere oarba in oameni, ca nu pot sa mai fiu naiva, ca nu mai pot sa fiu cum eram. Oricum, am deviat de la subiect. Mie dor de tine. Si acum stiu asta. am spus de foarte multe ori fraza asta fara o simt intr-adevar. Acum insa e adevarat. Stiu asta pentru ca ma gandesc tot timpul la tine. pentru ca atunci cand inchid ochii si ma gandesc la tine te simt langa mine. Si da stiu ca de cand m-ai cunoscut am sustinut ca nu imi plac dulcegariile si chestiile astea, dar se pare ca nu este asa. Se pare ca ma descarc asa. Ma ajuta mult si se pare ca tu esti "muza mea":)). De abia astept sa te vad, sa te tin in brate, sa te sarut si sa fiu langa in tine. Te iubesc!

De ce?

De ce trebuie sa fie asa? De ce trebuie sa ma simt asa? De ce atunci cand cred ca am gasit un prieten il pierd? De ce nu pot sa fiu altfel? De ce trebuie sa imi pese? De ce ma intereseaza? De ce nu pot sa fac lucruri rele fara sa am mustrari de constiinta? De ce nu pot fi asa cum sunt? De ce vreau ce nu pot sa am? De ce dupa un moment de fericire vin sute de amaraciune (nu pot sa spun tristete, ar fi prea mult)? De ce nu pot sa ma mai bucur din orice lucru? De ce singurul lucru care ma mai ajuta in momentele grele este muzica? De ce nu pot sa stau in banca mea? De ce trebuie sa ma atasez de oameni? De ce trebuie sa am momente ca acesta? De ce nu exista "Feti-Frumosi" dispusi sa ma salveze de "Balaurul cel Mare si Rau"? De ce povestile nu sunt reale? De ce trebuie sa fim asa superficiali? De ce nu exista nimeni pe care sa il intereseze cum sunt in realitate? De ce toti se lasa purtati de aparente? De ce suntem asa de nesimtiti unul cu altul? De ce vreau sa iti fie bine oricat de mult rau mi-ai facut? De ce nu te urasc? De ce m-am cumintit? De ce m-am atasat de tine? De ce imi este asa de frica? De ce nu mai am incredere in oameni? De ce si-au batut atatia joc de mine? De ce nu mai pot fi la fel de vesela cum eram? De ce nu mai pot fi copil? De ce nu mai stiu sa ma bucur?

DE CE ASA???

Daca cineva e capabil sa raspunda la macar 5 din intrebarile astea sa ma anunte va rog.

Pai....

Astazi mi s-a intarit o parere. Astazi am inteles ca am avut dreptate. Am descoperit care imi sunt prietenii adevarati. Oare poti fi prieten cu o persoana pe care nu o intereseaza decat de ea insasi? Eu observ ca am reusit pana acum. Dar totul are un final. Astazi mi s-a confirmat opinia. Acum am inteles ca prietenia intre doua fete este chiar imposibila(ma rog exista o exceptie, dar asta pentru ca semanam destul de putin). In mod normal cand nu mai vorbesti de mult cu un prieten te intereseaza ce a mai facut, nu? Cand un prieten are o problema il asculti si il sfatuiesti eventual, nu? Sau incepi sa vorbesti despre problemle tale, despre care oricum vorbiti de o saptamana in continuu? Gresesc cu ceva? Sunt cumva absurda? Nu cred. Oricum am un sfat pentru cei care citesc. Inainte de a afirma ca cineva va este prieten asigurati-va de doua ori, insa atunci cand sunteti sigur, tineti cu dintii de el pentru ca va merita.

Mi-e dor de tine...

Imi este foarte dor de tine. Tu probabil crezi ca mint, dar este adevărat. Îmi este frica sa îţi arăt ce simt. Nu ştiu cum ai reacţiona. Îmi doresc sa pot fiu cinstită cu tine. Îmi doresc sa nu mai fiu asa suspicioasa si paranoica. Dar nu pot. Îmi doresc sa te cred. Vreau sa cred ce îmi spui. Vreau sa cred ca si tu mă vrei. Dar îmi este foarte greu. Nu pot. Nu este vina ta. Probabil ca nu este nici a mea. Incerc sa ma schimb. Incerc sa am încredere. Îţi jur. Nu pot. Îmi este frica. Oricum probabil ca tu nu vei citi niciodată asta, dar dacă o vei face vreodată va însemna ca ai reuşit, va însemna ca mă cunoşti cu adevărat si ca ai încrederea mea. Dacă asta se va întîmpla, te rog promite-mi ca nu o sa mi-o trădezi. În final vreau doar sa îţi spun ca îmi este dor de tine.